…dă-ţi repede o palmă şi revino la realitate.

De ce vă spun asta? Zilele astea în care am lipsit de pe blog, a trebuit să mă pun la punct cu anumite chestiuni tehnice (adică am învăţat, am testat, bla-bla ) care au legătură cu job-ul meu şi schimbarea pe care am acceptat să o fac începând cu 1 Aprilie şi despre care v-am povestit. Oricum o să revin cu detalii, pentru că este ceva important.

Dar nu despre asta vroiam să vă povestesc. Am avut un pic de bătaie de cap, aşadar am găsit motivul perfect ca în restul timpului liber să îmi instalez o lene de aia groaznică cu tot cu patch-urile aferente care nu m-a lăsat să fac nimic altceva în afară de somn şi uitat la filme. Şi mare prost am fost.

Eu am un cont pe flickr.com, unde mai pun câteodată fotografii care cred eu că merită să le vadă şi alţii. Zilele trecute am primit un mail prin care eram anunţat că am primit un mesaj privat în cadrul acelui website. Bineînţeles, având lenea leşinată peste mine, nu m-am sinchisit să verific mesajul respectiv. Ehh, dragi prieteni, în această seară am verificat căsuţa de mesagerie respectivă, şi erau să îmi pice ochii în gură. Mesajul respectiv conţinea o propunere a unei doamne de la www.carnegiehall.org, şi anume, folosirea uneia dintre fotografiile mele într-o prezentare a unui concert de acolo. Nu era vorba de bani sau ceva de genul, doar doamna respectivă îmi cerea acordul de a folosi acea fotografie. Şi eu ca mârlanul de abia astăzi am văzut mesajul respectiv. I-am răspuns bineînţeles înapoi şi acum sper ca să nu fie prea târziu. Aş fi fost onorat ca una dintre pozele mele să facă parte dintr-un astfel de proiect.

Gata. Ajunge cu laudele care nu miros a bine . Vroiam să zic că a fi leneş e naşpa…sau a fi delăsător. Luaţi-o cum vreţi. În acest caz descris de mine, nu a fost nimic grav. Dar gândeşte-te, prietene, dacă ai rata o oportunitate care ar fi putut să îţi schimbe viaţa… o ofertă de administra o insulă (că tot e tevatura asta pe la teviziunile noastre vis-a-vis de acest caz), un job mai bine plătit în Groenlanda, o moştenire lăsată de tuşa Tamara .

Aţi înţeles ideea. Niciodată nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. Ai numai de câştigat dacă urmezi acest proverb românesc. Ştiu că la modă în România este să stai cu mâna pe ţigară şi cafea şi să aştepţi să treacă alea 8 ore ca să poţi pleca acasă, dar hai să ne gândim ce putem să câştigăm dacă ascultăm de vorba aia românească scrisă mai sus. În primul rând, vei deveni mai bun în cariera pe care o urmezi, îţi vei îmbunătăţi imaginea în faţa celorlalţi, vei câştiga mai mulţi bani şi bunul simţ nu îţi va mai fi străin.

Au trecut vreo două zile de când nu am mai scris nimic pe aici. Am avut motive întemeiate ca să nu o fac, aşa că nu mă înjuraţi.

Zilele astea am fost pus în faţa unei noi oportunităţi, una din acelea care te “lovesc” când te aştepţi mai puţin. Pentru că are legătură cu job-ul meu nu o să vorbesc foarte în detaliu despre acest lucru, în schimb voi discuta un pic despre oportunităţi şi curajul de a lua o decizie.

În viaţa fiecăruia dintre noi la un moment dat apar oportunităţi mai mari sau mai mici. Depinde doar de noi dacă avem curajul sau nu de a profita de ele. Pentru că de cele mai multe ori aceste oportunităţi presupun anumite schimbări, alegem să stăm în banca noastră şi să nu facem nimic pentru că, nu (?) dam vrabia din mână pe cioara de pe gard. Am fost şi eu tentat de data asta să dau un “fold” scurt şi să merg mai departe, deşi viitorul suna bine dacă răspundeam afirmativ propunerii cu aer de schimbare.

După o zi în care mi-am lăsat gândurile să zburde în viitor, planificând şi trasând direcţii carierei mele profesionale, am decis să accept provocarea chiar dacă aceasta implică multă muncă, stres şi un fel de fresh start înspre o altă direcţie.

Nu vreau să par eu nu ştiu ce fel de curajos, pentru că şi eu am ratat multe astfel de şanse pe parcurs din cauza fricii de necunoscut şi poate şi a neîncrederii în mine, dar mi-am dat seama sau am citit (nu mai ştiu exact unde) că viaţa este formată dintr-o sumă de oportunităţi care trec pe lângă tine şi numai cei ce au curajul şi priceperea să o înşface pe cea potrivită reuşesc să ajungă acolo unde doresc.

Ştiu o grămadă de oameni care pur şi simplu aşteaptă prea mult până să ia o decizie…şi asta doar de frică. De parcă am avea două-trei vieţi. Oamenilor, avem doar una, şi trebuie să o trăim cu curaj şi să încercăm tot ce se poate pentru a ajunge acolo unde ne-am propus. Mă uit la personaje care odată au avut o mare oportunitate în faţă şi în schimb ei ales varianta mai comodă, au ales siguranţa şi liniştea…şi nu, nu au dat greş, dar au rămas la acelaşi stadiu. Nu agreez pe cei care riscă în necunoştinţă de cauză sau care se aruncă cu capul înainte ca Becali în Champions League, dar câteodată chiar trebuie să ştii ce vrei şi să ştii să vrei.

Atunci când ai o oportunitate în faţă, nu tremura, nu te fâstâci. Din contră, apasă pedala, zâmbeşte cu încredere provocării şi mergi înainte.

E vineri seara şi majoritatea oamenilor normali sunt prin cluburi, se distrează…Cei obosiţi ca mine se pregătesc de somn ca boşorogii. Dar nu este nimic, ştiu şi ştiţi că aceste sacrificii vor fi răsplătite cândva. Şi până atunci mâine o luăm de la capăt.

Noapte bună!

O piesă pentru o persoană foarte dragă mie care mi-a dat o veste bună azi…Te pup!

il buio ha i tuoi occhi
Asculta mai multe audio Muzica »