Ehh…dragii moşului nici nu mai ţin minte de când nu m-am mai destăinuit eu vouă. M-am oprit cu povestitul o dată cu întoarcerea din vacanţa de 1 Mai. Şi totuşi de atunci s-au mai întâmplat o grămadă de lucruri.

După mica vacanţă de “ziua muncii” a urmat o perioadă interesantă la lucru, cu mine încercând ca acomodarea cu Solaris&Linux să fie cât mai smooth cu putinţă. Am avut parte de zile cu 19 ore de muncă, zile cu training-uri interesante şi task-uri “proaspete” . Cred că le-am făcut faţă atâta timp cât încă nu am afost dat afară sau alergat prin parcarea companiei de către colegii nemulţumiţi de colaborarea cu mine.

Pe plan personal am câteva lucruri cu care să mă laud. Acum 6 luni mă lăsam de fumat…şi pot să spun că luam cea mai bună decizie din ultimii ani. So, 6 luni fără ţigări and still counting. <<Buddha, mii de mulţumiri încă o dată. Să nu crezi că am uitat de berea aia, numai să ajungi tu prin Timişoara.>>  Şi nu m-am oprit aici. Lăsatul ţigărilor a fost doar începutul. Cei care mă cunosc personal ştiu despre ce vorbesc. Pot să spun doar că mi-am schimbat stilul de viaţă cu 180 de grade…

Tot în perioada asta am făcut şcoala de şoferi. Ok…o să aştept să terminaţi cu râsul şi după asta o să continui. Ştiu că am făcut şcoala foarte târziu, dar până acum nu îmi trecuse prin cap vreodată să îmi iau o maşină. Acum de abia aştept să o cumpăr. Sper ca până la sfârşitul lunii iulie să am în parcare pe “black beauty” a mea. Nu credeam vreodată că o să iubesc “o nemţoaică” şi uite că acum visez deja la cum o să stralucească în faţa blocului cu farurile în vânt.

O să vă povestesc într-un material viitor şi despre peripeţiile mele la volan dar şi despre un instructor din Timişoara pe care îl recomand tuturor cărora vor să înveţe să conducă.

Tot în aceste două luni care au trecut am stabilit locul unde voi merge în vacanţă vara asta. Şi surprizăăăă…the winner is Croatiaaaaaaaa!!! V-am zis că nu mă las până nu o să îmi cumpăr o casă şi o barcă acolo. Cei care mă cunosc ştiu că singurul obstacol între mine şi visele mele este doar timpul. Este doar  o chestiune de timp până când o să fiu perscar croat cu acte în regulă.

Cam acesta este rezumatul ultimelor două luni…pe scurt.

Voi? Ce aţi mai făcut? Este rândul vostru să povestiţi.