Începând de ieri, toată România urlă ca din gură de şarpe că vom fi ascultaţi, logaţi, înregistraţi, persecutaţi şi alte bazaconii.

Oameni buni, ce dracului vă stresaţi atâta nu înţeleg. Pe lângă faptul că noi suntem cam ultimii de prin lume care adoptăm astfel de legi, şi ele ar fi trebuit de mult puse în funcţiune mai este şi aspectul panicii nejustificate.

În primul rând în legea respectivă nu se spune nimic despre înregistrare de convorbiri. De unde până unde chestia cu invadarea spaţiului personal? Cităm:

Prezenta lege nu se aplică în ceea ce priveşte conţinutul comunicării sau informaţiile consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice.

Ce se urmăreşte de fapt prin acest demers? Cam asta:

Furnizorii de reţele publice de comunicaţii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului au obligaţia de a asigura, pe cheltuială proprie, crearea şi administrarea unei baze de date, în format electronic, în vederea reţinerii următoarelor categorii de date, în măsura în care sunt generate sau prelucrate de aceştia:
a) date necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei unei comunicări;
b) date necesare pentru identificarea destinaţiei unei comunicări;
c) date necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării;
d) date necesare pentru identificarea tipului de comunicare;
e) date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament;
f) date necesare pentru identificarea locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile.
(2) Datele se reţin timp de 6 luni de la momentul efectuării comunicării.
(3) Cheltuielile legate de crearea şi administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.

Te uiţi la televizor şi rămâi consternat de ce drac debitează toată lumea…drepturi încălcate, viaţă privată “deconspirată”. Oamenilor nu înţeleg unde e problema dacă furnizorii voştri de telefonie stochează locaţia de unde iniţiaţi un apel telefonic, sau IP-ul înspre care trimiteţi un email. Pur şi simplu la amploarea luată de către infracţiunile virtuale este ceva logic şi normal să începem să ne pregătim pentru ce va fi cel mai greu de stăpânit în viitor, şi anume un anume nivel de siguranţă şi prevention measures în online. Lăsăm telefonia la o parte pentru că nu mă pricep.

România a fost, este şi sper ca nu va mai fi un stat în care se favorizează infractorul. De la poliţistul care trebuie mai întâi să tragă 87 de focuri de avertisment în plan vertical până să poată împuşca pe unu’ care se îndreaptă cu o sapă înspre el şi până la acest caz de “încălcare a spaţiului privat”, cred că avem o problemă. Să îl luăm pe Gheorghiţă care acum urlă că îi este încălcată intimitatea…într-o zi el primeşte un phishing mail, pică în plasă şi rămâne fără salariu pe luna în curs. Eu nu spun că din cauza acestei legi, toţi băieţii răi din online vor fi puşi la respect…dar este una dintre multele măsuri care se pot lua în direcţia asta.

Exact cum zice Zoso, scandalul cel mai mare îl fac cei care îşi simt ameninţate afacerile şi combinaţiile de tot felul. Altfel nu înţeleg de unde atâta stupoare dom’le.

Pentru că tot mă întreba Simona dacă am încredere în sistem vis-a-vis de posibilitatea apariţiei abuzurilor. Dacă stăm să ne gândim, aceste măsuri vor fi implementate de către ISP-uri, care sunt nişte chestii private, cu specialişti care nu fac parte din niciun sistem. Abuzurile apar peste tot şi sigur vor fi şi aici. Dar trebuie să punem în balanţă punctele pozitive versus cele negative şi să judecăm logic rezultatul implementării unei astfel de legi.

Sincer să fiu, mie nu mi se pare deloc ciudată ştirea asta şi nici nu consider că mi se îngrădeşte libertatea într-un fel prin aplicarea acestei legi.

Sursa fotografie: www.wikipedia.org.